Ninge liniștit

 

ninge liniștit –

copilul scutură omul

de zăpadă

 

Camelia Blaj

 

Ninsoarea este pentru copii un prilej de bucurie și o chemare la joacă, iar făurirea unui om de nea este una dintre cele mai captivante activități pe care le oferă zăpada așternută. Noi, adulții, mai greu regăsim această bucurie, prinși fiind în vârtejul grijilor de zi cu zi, în care numai de oameni de zăpadă nu avem timp și chef.

La prima vedere, poemul pare "defect". Cum să scuturi omul de zăpadă?! În primul rând, omul de zăpadă este imobil, iar în al doilea rând, e cam invers, nu îl scuturi, ci îl strângi, îl aduni, îi bătătorești unul peste altul bulgării de nea rostogoliți.

Dar să mai citim o dată: "copilul scutură omul de zăpadă"... Nu e bine, n-am observat ceva, și anume așezarea versurilor. Ia să citim din nou: "copilul scutură omul / de zăpadă"... Copilul scutură omul.... de ce-l scutură?... de zăpadă.

Deodată poemul capătă alte înțelesuri. Iată: "ninge liniștit" - o atmosferă tihnită, numai bună de joacă în aer liber - iar "copilul scutură omul" - părintele, bunicul său - "de zăpadă" - îl scutură de răceala acestuia, de toate grijile care îl țin adâncit în gânduri și-l fac să nu-i dea copilului atenția de care are nevoie. Sau poate copilul își scutură părintele/bunicul de "zăpada" adunată pe tâmple, antrenându-l în joaca sa și făcându-l să fie din nou copil, să retrăiască vremea copilăriei. Ori, poate, copilul din interior scutură adultul de zăpezile adunate peste timp, revenind la suprafață și bucurându-se de ninsoare ca-n primii ani de viață.

Un poem minunat, care transmite în maniera reținută, laconică, surdinizată a haikuului un mesaj atât de important: să dăm copilului atenție, să-i oferim bucuriile de care are nevoie și să regăsim noi înșine bucuriile simple, dar atât de bogate, pe care le oferă anotimpurile, natura, timpul petrecut în aer liber.

 

Andrei Andy Grădinaru