cod de
vânt și ploi -
"Furtuna" de la radio
mă ține-n casă
Irina Țipordei
Dacă plecăm după fenta primului vers, ne trezim într-un decor deloc plăcut,
fugim repede până în versul 3, închidem urgent toate ferestrele ca să nu ne
facem ciuciulete, apoi dăm rapid pagina spre un poem mai însorit.
Noroc că autoarea are grijă să lase ceva indicii care să ne țină pe loc și să
nu pierdem din neglijență toată frumusețea ce se revarsă pe undele radio.
"Furtuna", cu majusculă și ghilimele, intră intempestiv în cameră,
adusă nu de vreo vreme hâdă, anunțată de meteorologi, ci de un program artistic
de zile mari, oferit de teatrologi și/sau muzicologi.
Ce contează ce vreme e afară?! Nu plec nicăieri pentru nimic în lume, dar nu
pentru că n-am umbrelă sau mi-e teamă de guturai, ci pentru că am
Shakespeare!... am Ceaikovski!... și am Beethoven, cu sonata lui pentru pian
nr. 17 (17 cât haiku-ul... + 1 de la doamna Țipordei, pentru zvâc)!
Dar de ce să sporovăim atât?... Cel mai bun comentariu al poemului îl găsiți
urmând link-ul următor:
Andrei Andy Grădinaru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu