Dublarea gărzii

 

dublarea gărzii –
primăvara se-așază
pe metereze

  (Andrei Andy Grădinaru)

 

    Comparativ cu alte dăți, luna asta au fost câteva texte bune dintre care puteam alege mai ușor câștigătorul, dar l-am preferat pe acesta pentru că mi-a atras atenția mai ales prin simplitate și fluență, autorul nu forțează nota pentru a epata sau șoca prin recuzită sau limbaj. În plus, din poem transpare ironia fină, care îl face să fie perceput altfel.

     Dat fiind faptul că un element al imaginii este cetatea, primul vers ne introduce într-un univers oarecum cazon și suntem parcă îndemnați să ne întrebăm care este pericolul iminent, cauza pentru care trebuie înăsprită paza obiectivului respectiv. Nu putem ști, dar putem specula că oamenii meniți să păzească incinta ori sunt bolnavi (astenici, copleșiți de iarna ce tocmai s-a dus, înfometați, bătrâni,), ori sunt chinuiți de tot soiul de probleme emoționale, fiindcă au fost încartiruiți de prea multă vreme și li s-a acrit… ; prin urmare, este cazul ca primăvara, deus ex machina, prin atitudinea ei marțială, să intre în linia întâi și să arate ce poate. Oricum, garguiul din fotografie, deși pare antediluvian, se revigorează datorită energiei pompate de primăvara abia venită și cu moderna lui tunsoare punk probabil vrea să spună că-i gata de luptă, de sacrificiu.

    Se mai poate adăuga, se știe asta, că  natura, prin anumite elemente de floră și faună, i-a fost omului adesea un aliat de nădejde în lupta împotriva invadatorilor, dar, pe de altă parte, când vine vorba de a dăinui prin edificii mărețe, vegetația pare să ne privească de sus, căci, vorba poetului, “numai omu-i schimbător, pe pământ rătăcitor“.

     Din punct de vedere fonetic, mi-au atras atenția câteva sunete care, după mine, un adept și-un practicant al eufoniei meșteșugit folosite în haiku,au o funcționalitate interesantă. Astfel, vocala a produce o asonanță care sugerează deschiderea generoasă a liniilor, a spațiilor, dar și invazia primăverii care te cucerește, dar în sensul bun. În plus, prezența z-ului în trei cuvinte diferite îți dă impresia că parcă auzi, mise en scène, zăngănitul armelor celor care se agită pentru a intra în dispozitivul de apărare.

     Una peste alta, poemul ne invită să medităm la aspectul că primăvara ne reamintește de fiecare data cât de frumoasă poate fi schimbarea și că trebuie, de asemenea, să luptăm pentru a transforma noile începuturi în unele magice.

Cezar F. Ciobîcă