zi scurtă de toamnă –
umbra pinului
până la lună
Florin Golban
Chiar și-ntr-o zi scurtă poate fi loc pentru o revelație.
Chiar și-ntr-un poem scurt e loc pentru abrevieri care solicită cooperarea
cititorului.
Poate că ziua de toamnă a fost una fără soare. Și firesc, și
fără umbre. De unde atunci lumina în care pinul să lase umbră? Și una care să
ajungă pînă la lună?
Mereu însă mai vine o zi. Și de data asta se poate închipui
că la răsăritul soarelui, în zorii deocmadată fără nori, pinul își aruncă umbra
cea mai lungă exact către luna care apune. E doar o chestiune de așezare a
astrelor. Dar și de disponibilitate imaginativă a observatorului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu