chec prea dospit –
macii tot mai ofiliți
pe șorțul mamei
(Mircea Moldovan)
Ce vrea să spună poemul? Nu-i prea greu să înțelegem. E vorba, pe
ocolite, de regrete. De timpul care trece. Cu vorbe mai poetice – de macii
tot mai ofiliți.
Nu, nu de cei de afară, ci de macii, poate brodați, de pe șorțul
mamei. Știți însă de ce sînt tot mai ofiliți? S-ar putea să fie din
cauza spălării repetate a șorțului. N-ați ghicit. Macii nu sînt doar spălăciți,
ei au pălit tot sperînd că odată și odată gospodina nu va mai rata rețeta
mamei. Și va reuși checul de pe vremuri, mai puțin dospit.
Nu, macii nu sînt ochi severi, ci îngăduitori. Mama mai are răbdare. Îi
e puțin ciudă că fata n-a prins pe deplin meșteșugul, dar e bine că musafirii
sînt încă adunați laolaltă. Și rețeta se perpetuează. Are succes.
Corneliu Traian Atanasiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu