recital
de jazz -
improvizând
terțele
curentul
toamnei
Andrei
Andy Grădinaru
Intrigant și
nestatornic, definit de ritm și improvizație, jazz-ul pare mereu compatibil cu
capriciile unui anotimp de tranziție. Poate tocmai de aceea primul vers ne
invită la un ,,recital de jazz", în timp ce ultimul ne aduce în atenție
,,curentul toamnei".
În cazul de față,
sezonul roadelor bogate, al încheierii unui ciclu de viață, al bilanțului, dar
și al nehotărârii parcă nu se mai îndură să plece, găsind alte și alte motive
pentru a rămâne. În acest ,,curent al toamnei", ,,terțele" modelează atmosfera
de sezon. Nostalgii, lumină, meditație, toate sunt subliniate de ele.
Dependente de capriciile anotimpului, sunetele capătă semnificații neașteptate,
trezind emoții dintre cele mai intense. Cum să nu se întâmple asta dacă însăși
viața este emoție? Toate elementele din natură contribuie la acest recital de
mare ținută unde sunt respectate rigorile unei muzici de calitate înaltă.
Pentru o astfel de
incursiune în lumea jazz-ului, toamna dispune de mijloacele necesare - sunete,
ritm, pauze, posibilitățile de improvizație. Un număr foarte mare de interpreți
din recuzita de sezon, extrem de talentați și inventivi, sunt puși în mișcare.
Zgomotul sacadat al ploii, vântul în rafale, scârțâitul crengilor goale,
țipetele unor păsări întârziate, foșnetul frunzelor uscate, toate își unesc
forțele pentru a ne da mostre de virtuozitate în unul dintre cele mai nișate
genuri muzicale.
Să fi devenit
pentru autor ,,toamna" un prilej de a ne invita să ne închipuim lumea ca
pe o trupă de jazz? Oare, concertând și mobilizând pentru asta toate forțele
naturii, vom putea înțelege mai ușor și valoarea interacțiunilor umane?
Irina
Ţipordei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu