la
sânziene –
nu se
lasă dus de nas
cosașul
abil
(Lidia
Pervu)
Sânzienele nu sunt doar florile, ci
și personajele fabuloase din folclorul românesc, zânele bune care fac parte din
tradițiile solstițiului de vară. Plantele numite sânziene sunt plante folosite
în rețete terapeutice.
Ce se întâmplă în acest poem? De
sărbătoarea Sânzienelor, care e un fel de vis al unei nopți de vară, se pot
întâmpla multe încurcături. Cosașul nu se lasă ușor dus de nas. El cunoaște
obiceiurile, nu doar tradițiile, ci și felul în care obișnuiesc zânele să-i
cucerească sau să-i păcălească pe oameni.
Ne putem imagina și un cosaș care nu
se lasă păcălit de florile numite sânziene – ele nu îi pot sugera că sunt alte
flori – și atunci el le cosește, pentru a fi folosite drept leacuri. Nu le
cruță. Pe el nu îl pot cuceri, fermeca sau păcăli cu parfumul ori farmecul lor.
Sau ne putem imagina un cosaș care nu se lasă fermecat de o fată din satul lui,
care dorește să obțină ceva de la el chiar de Sânziene.
Ambiguitatea flori – zâne – fete este
exploatată în acest poem. În plus, este valorificată expresia „a fi dus de nas”
= „a fi păcălit”, care poate avea și sensul propriu, acela de a fi purtat de
parfumul sânzienelor, eventual spre alte stări și lumi, de vis. Cosașul nostru
rămâne, însă, cu picioarele pe pământ. Vezi mai puţine.
Ana Irina
Drobot
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu